Monthly Archives: septembrie 2015

Bare transversale: ce model sa aleg?

Bine ați revenit!

Datorită diversității barelor transversale disponibile pe piață, alegerea lor este dificilă. În această postare doresc să vin cu informații care să fie de ajutor oricui are nevoie să achiziționeze un set de bare transversale.

O primă informație utilă este raportul calitate-preţ (pe măsură ce calitatea unui produs creşte, crește şi preţul său). Din păcate, aşa este, calitatea se reflectă în preţul de achiziţie atât în cazul barelor, cât şi al celorlalte produse: cutii portbagaj, suporturi biciclete, suporturi ski şi snowboard, etc.

Barele cu preţuri în gama 280-350/380 lei îndeplinesc funcția de bază a unor bare, dar nu ne putem aștepta de la ele să fie … aerodinamice. Au secțiunea pătrată și sunt din oțel. De la cele de calitate mai slabă, sub gama de prețuri menționată anterior, ne putem aștepta să se îndoaie la o greutate mai mare sau să ruginească relativ repede, nefiind acoperite cu un strat de plastic. Excepţie de la această ultimă afirmaţie fac barele transversale ce se instalează pe bare longitudinale, bare transversale care au, în general (la acelaşi nivel de calitate), prețul cel mai mic (deoarece au o piesă mai puţin, piciorul).

Urmează barele de la 400 lei la 550-600 lei. În această gamă de preț găsim barele care au profilul semi-rotund (drept în partea de jos, semicerc în partea de sus). Există în această categorie și bare cu secțiunea pătrată, de exemplu cele de la Thule.

Toate modelele de mai sus au lățimea de maxim 6 cm și – dacă cumva au canal pentru montarea accesoriilor (suport bicicleta/schi/snowboard) cu adaptor T – acest canal este mai îngust decât la barele aerodinamice, adaptoarele T destinate barelor aerodinamice nefiind potrivite aici.

Barele aerodinamice (lăţime 8 cm) pornesc de la 550-600 lei pana la 700-850 lei. Canalul T este mai lat decât cel de la barele menţionate mai sus, producătorii de accesorii (suport bicicletă/ski/placă) incluzând, de obicei, adaptor pentru acest tip de bare transversale. Atenţie, aşadar, la ce adaptoare sunt incluse în pachetele suporturilor de biciclete/ski/ş.a.m.d.

O altă categorie o reprezintă barele tip Edge, care se închid în plafonul maşinii, în piciorul barei (fiind mai scurte decât barele aerodinamice clasice). Avantajul lor îl reprezintă aerodinamica mai bună. Dezavantaje: prețul mai mare (peste 900 lei) și faptul că atunci când montăm o cutie portbagaj cu dimensiuni standard (aproximativ 80 cm lăţime), pe bare nu mai are loc şi un suport de biciclete.

La extrema cealaltă întâlnim barele care glisează (produse Thule), utile în cazul în care dorim să nu zgâriem maşina atunci când urcăm bicicletele sau un accesoriu mai greu, cum ar caiacul, pe suport. Preţul lor este în gama 1200-1400 lei.

Bare profesionale sunt sisteme de bare ce au în componenţă 4 bare, în loc de 2, putând susţine maxim 200 kg (până la 50 kg fiecare bară).
Autoturismele au plafonul (şi structura) construit(e) astfel încât să suporte o anumită greutate (sarcină maximă admisă), în funcţie de dimensiunile maşinii: autoturismele mici până la 50 kg, cele medii (exemplu: Ford Focus, Ford Mondeo) până la 75 kg, iar cele mai mari până la 100 kg. Autoutilitarele (mici) suportă greutăţi de 100-200 kg. Greutatea maximă admisă pentru plafonul unui autoturism poate fi aflată fie din manualul autoturismului respectiv, fie de la dealer/reprezentanţa mărcii respective.

Alegerea barelor în funcţie de accesoriile ce urmează a fi montate pe ele (în funcţie de destinaţie):
Atunci când urmează să achiziţionăm un sistem de bare este important să luam în calcul la ce urmează să folosim barele în următorii 3-5 ani, precum şi cât de des. Dorim să transportăm biciclete? Poate şi o cutie? Sau un caiac/canoe? Sau dorim să ducem un set de ţevi de la magazine până acasă, în acelaşi oraş? Ce maşină avem? (în cazul unui Matiz poate nu suntem dispuşi să investim 840 lei într-un set de bare aerodinamice dacă nu avem neapărată nevoie, de ex., nu participăm săptămânal la concursuri de ciclism)
În funcţie de răspunsurile la aceste întrebări, dar şi de bugetul disponibil, se poate alege setul de bare transversale cel mai potrivit.

Tot nu te poţi hotărî ce să alegi? Ori te interesează şi altceva, ce nu e cuprins în acest articol? Apelează cu încredere la sfaturile noastre, sunt gratis: office @ cutiiauto.ro sau 0753-227726.

În următorul articol vom afla detalii despre cutiile portbagaj.

Bare: similarităţi şi diferenţe

Pentru început e bine să clarificăm un aspect important – diferenţa dintre barele longitudinale şi cele transversale:
-> există bare longitudinale: de-a lungul maşinii, care vin pe maşină încă din fabrică şi care nu sunt montate pe fiecare maşină (de ex., există Ford Focus Break cu bare longitudinale şi există acelaşi model, dar fără bare longitudinale), însă – o dată montate din fabrică – devin parte integrantă a maşinii;
-> există bare transversale: acestea se montează de-a latul maşinii şi sunt un … accesoriu, dacă doriţi să-i spunem aşa.

Un alt aspect în ceea ce priveşte barele este faptul că, deşi noi, ca utilizazori finali, folosim denumirea simplă de „bare”, ele sunt „sisteme de bare”, adică sunt alcătuite din trei componente:
– barele în sine;
– piciorul;
– elementele de prindere pe plafonul maşinii.
Aceste prinderi diferă cel mai mult de la un model de autoturism la altul (ex.: de la Audi A3 la Audi A4) şi chiar de la un an de fabricaţie la altul (ex.: Audi A4 2001 faţă de Audi A4 2002).

Am dorit să văd care sunt diferenţele dintre barele aerodinamice de la Thule şi alte bare aerodinamice, şi am ales pe frăţiorul/verişorul său mai mic, spaniol, CruzBer.

Pentru aceeaşi maşină (Ford Mondeo, 5 usi, limuzină) am testat, şi prezint în cele ce urmează, cum se comportă barele aerodinamice Thule WingBar şi barele aerodinamice Cruz, în special când au o cutie deasupra. Cutia folosită a fost aceeaşi pe ambele tipuri de bare, și anume AzzurroBox, produsă în Ungaria.

Cum spuneam şi în postarea precedentă, cu barele Thule WingBar până la viteza de 80-90 Km/h nu îţi dai seama că ai cutie deasupra maşinii. Peste această viteză se aude un vâjâit, ca dacă suflă vântul afară. Sunetul nu creşte în intensitate o dată cu creşterea vitezei de deplasare, ci rămâne la acelaşi nivel, nederanjant. Am testat acest aspect până la 135-138 Km/h, viteză setată în pilotul automat şi menţinută constant pe autostradă, unde traficul şi condiţiile de drum au permis. Viteza maximă recomandată de producătorii de cutii portbagaj auto este de 130 Km/h, dar pentru test mi-am permis să o depăşesc cu puţin.

În cazul barelor Cruz sunetul care indică că ar bate vântul afară se aude de la viteza de 65-70 Km/h.
Barele transversale au un canal în formă de „T” întors, utilizat pentru prinderea accesoriilor gen suport bicicletă sau suport ski/snowboard. Atunci când aceste suporturi nu sunt folosite, în canalul respectiv este un element de cauciuc (cheder), rolul lui fiind de a reduce zgomotul. Fără acel cheder, peste o anumită viteză (în general, peste 60 Km/h), zgomotul datorat frecării barelor cu aerul ar fi deranjant. Acestea fiind spuse, trebuie mentționat că mai există o diferenţă între barele aerodinamice Thule WingBar şi barele aerodinamice Cruz: chederul barelor Thule are nişte „cocoaşe” plasate oblic (vezi poza), pentru a ajuta la „tăierea” aerului, pe când chederul barelor Cruz este „plat” din acest punct de vedere (poză). Acesta ar fi unul din motivele pentru care apare diferenţa de viteză de la care se aude vâjâitul: 65-70 Km/h la Cruz, respectiv 80-90 Km/h la Thule. Cel mai probabil, forma chederului este doar unul din aspectele care fac diferenţa de preţ dintre Thule şi Cruz.

În articolul următor vom afla ce tipuri de bare (transversale) să alegem atunci când dorim să achiziţionăm unele, în funcție de nevoile noastre.