Bare: similarităţi şi diferenţe

Pentru început e bine să clarificăm un aspect important – diferenţa dintre barele longitudinale şi cele transversale:
-> există bare longitudinale: de-a lungul maşinii, care vin pe maşină încă din fabrică şi care nu sunt montate pe fiecare maşină (de ex., există Ford Focus Break cu bare longitudinale şi există acelaşi model, dar fără bare longitudinale), însă – o dată montate din fabrică – devin parte integrantă a maşinii;
-> există bare transversale: acestea se montează de-a latul maşinii şi sunt un … accesoriu, dacă doriţi să-i spunem aşa.

Un alt aspect în ceea ce priveşte barele este faptul că, deşi noi, ca utilizazori finali, folosim denumirea simplă de „bare”, ele sunt „sisteme de bare”, adică sunt alcătuite din trei componente:
– barele în sine;
– piciorul;
– elementele de prindere pe plafonul maşinii.
Aceste prinderi diferă cel mai mult de la un model de autoturism la altul (ex.: de la Audi A3 la Audi A4) şi chiar de la un an de fabricaţie la altul (ex.: Audi A4 2001 faţă de Audi A4 2002).

Am dorit să văd care sunt diferenţele dintre barele aerodinamice de la Thule şi alte bare aerodinamice, şi am ales pe frăţiorul/verişorul său mai mic, spaniol, CruzBer.

Pentru aceeaşi maşină (Ford Mondeo, 5 usi, limuzină) am testat, şi prezint în cele ce urmează, cum se comportă barele aerodinamice Thule WingBar şi barele aerodinamice Cruz, în special când au o cutie deasupra. Cutia folosită a fost aceeaşi pe ambele tipuri de bare, și anume AzzurroBox, produsă în Ungaria.

Cum spuneam şi în postarea precedentă, cu barele Thule WingBar până la viteza de 80-90 Km/h nu îţi dai seama că ai cutie deasupra maşinii. Peste această viteză se aude un vâjâit, ca dacă suflă vântul afară. Sunetul nu creşte în intensitate o dată cu creşterea vitezei de deplasare, ci rămâne la acelaşi nivel, nederanjant. Am testat acest aspect până la 135-138 Km/h, viteză setată în pilotul automat şi menţinută constant pe autostradă, unde traficul şi condiţiile de drum au permis. Viteza maximă recomandată de producătorii de cutii portbagaj auto este de 130 Km/h, dar pentru test mi-am permis să o depăşesc cu puţin.

În cazul barelor Cruz sunetul care indică că ar bate vântul afară se aude de la viteza de 65-70 Km/h.
Barele transversale au un canal în formă de „T” întors, utilizat pentru prinderea accesoriilor gen suport bicicletă sau suport ski/snowboard. Atunci când aceste suporturi nu sunt folosite, în canalul respectiv este un element de cauciuc (cheder), rolul lui fiind de a reduce zgomotul. Fără acel cheder, peste o anumită viteză (în general, peste 60 Km/h), zgomotul datorat frecării barelor cu aerul ar fi deranjant. Acestea fiind spuse, trebuie mentționat că mai există o diferenţă între barele aerodinamice Thule WingBar şi barele aerodinamice Cruz: chederul barelor Thule are nişte „cocoaşe” plasate oblic (vezi poza), pentru a ajuta la „tăierea” aerului, pe când chederul barelor Cruz este „plat” din acest punct de vedere (poză). Acesta ar fi unul din motivele pentru care apare diferenţa de viteză de la care se aude vâjâitul: 65-70 Km/h la Cruz, respectiv 80-90 Km/h la Thule. Cel mai probabil, forma chederului este doar unul din aspectele care fac diferenţa de preţ dintre Thule şi Cruz.

În articolul următor vom afla ce tipuri de bare (transversale) să alegem atunci când dorim să achiziţionăm unele, în funcție de nevoile noastre.

 

Lasă un răspuns